Uneori mai văd ce sâni uimitori ai
Uneori mai văd ce sâni uimitori ai
alteori dansăm şi mă lipesc de tine
tu cauţi fericirea cu buricul degetelor
pe gulerul de la cămaşă foarte rar îţi
spun te iubesc.
Cândva îţi citeam pe buze dintr-un alt oraş
iar când îţi atingeam corpul degetele mele
apăreau/dispăreau – o carte minunată în
braille era pielea ta arcuită ca o lună
înnegrită îţi dormea părul pe ceafa patului.
In singurătate oglinzile te aduc la mine
pe faţa mea au rămas tatuate mişcările tale
iei capul în mâini te ghemuieşti într-un colţ
plângi îţi înfigi dinţii în genunchi ţipi surd.
Ca şi cum
tu femeie perfectă
n-ai fi fost niciodată iubită
ca şi cum sărutul ar fi avut nisip pe limbă.
Uneori mai văd ce sâni uimitori ai
