Noapte buna, iubita mea!
Stau si privesc, cu o teama ascunsa si totusi o iubire neinteleasa, cerul care-ti acopera chipul dulce pe care-l regasesc printre norisorii pufosi, cu sclipirile de argint ale miilor de stelute, singurele in momentul de fatza care-mi inteleg suferinta ca esti departe de mine si dorul cu care te astept sa vii si sa-mi soptesti cat de mult ma iubesti… Totusi, te simt aproape… te vad… te ating… te simt din nou! Chipul tau copilaresc, guritza ta dulce, zambetul tau senin si felul tau de a fi, ma fac sa tremur si sa ma gandesc doar la tine… si fara sa vreau, chiar daca poate nu inteleg nici macar doua-trei din miile de sensuri ale acestui cuvant, inima imi ordona sa-l rostesc… nu mai pot ascunde… trebuie sa stii ca te iubesc!!! Noapte buna, viata mea!
